Copilul german - Camilla Läckberg (Seria Fjällbacka #5)

           Al cincilea volum din seria Fjällbacka este Copilul german. Intriga acestui volum a fost stabilita la finalul cartii Piaza rea.
           Erica descopera printre lucrurile mamei sale o medalie nazista infasurata intr-o haina ce parea la prima vedere ruginita. La o privire mai atenta descopera ca este sange.


           Astfel Erica ajunge sa ia legatura cu cei prietenii mamei sale.  Unul dintre ei este un fost profesor de istorie. Lui ii ofera medalia pe care o ia de la mama ei. In schimb primeste raspunsuri evazive. Doua zile mai tarziu acesta moare si Patrick, sotul Ericai desi aflat in concediu de paternitate nu se poate abtine si  investigheaza cazul.
           In cufar Erica gaseste cateva jurnale si finalul lor i se pare ciudat si se gandeste ca mai trebuie sa existe cateva, dar nu le gaseste. Cand insa le descopera  afla lucruri surprinzatoare despre mama ei si ajunge s-o inteleaga.


           Copilul german mai prezinta inca o crima in incercarea de a ascunde trecutul. Cine este criminalul si care a fost motivul care a stat in spatele acestor crime va invit  pe voi sa aflati.
             Celelalte recenzii ale cartilor din aceasta serie le gasiti aici:  Printesa gheturilor, Predicatorul, Cioplitorul in piatraPiaza reaCopilul german, Paznicul farului, Sirena, Fauritoarea de ingeri si Imblanzitorul de lei.

         „Iar Herman isi asumase un rol activ in ingrijirea copiilor, intr-o masura mult mai mare decat se astepta de la un sot pe vremea aceea. De multe ori soacra lui il admonestase zicandu-i ca nu era treaba de barbat sa schimbe scutecele. Nu i se parea firesc ca Britta sa duca tot greul si sa se ingrijeasca singura de cele trei fete ale lor."

         „Brusc Erica se simti extrem de obosita. Se gandi la toate treburile pe care le avusese de facut de-a lungul ultimului an, de fiecare data cu Maia in carucior sau in brate. De cele mai multe ori, odata terminate comisionale, ajunsese acasa uda-leoarca de transpiratie. Nu avusese niciodata pe cineva care sa fi stat cu Maia, in vreme ce ea sa poate merge la cumparaturi. Dar isi scoase din minte acele ganduri; nu voia sa para meschina sau artagoasa. "

           „-Intamplarea si destinul n-au avut nimic de-a face cu asta. Cand am ales calea respectiva, eram adult, capabil de a-mi lua propriile decizii. Si, bineinteles, as putea spune ca am gresit in anumite cazuri... si ca ar fi trebuit sa aleg un alt drum."

           „Axel ridica din umeri.
           -Presupun ca regretul este un semn al umanitatii. Fara el ... ce ne-am face?
           -Dar intrebarea e daca regretul asta schima lucrurile in vreun fel. Iar acelasi lucru este valabil si in cazul muncii depuse de tine - al razbunarii. Ti-ai dezvoltat intreaga viata haituirii criminalilor, iar unicul tau scop a fost razbunarea. Alt scop n-a mai existat. A schimbat cumva lucrurile? Sase milioane de oameni tot au murit in lagarele de concentrare. Cum schimba asta faptul ca ai dat tu de urma vreunei femei care fusese gardian la inchisoare, pe timp de razboi, insa care dupa aceea a dus o viata de casnica, undeva prin Statele Unite? Daca o tarasti in fata unui tribunal si o judeci pentru crimele comise in urma cu peste saizeci de ani, ce anume vei schimba?"

          Ati citi-o? Va plac romanele polistite?

Comentarii

Postari asemanatoare

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Postări populare de pe acest blog

Maine - Guillaume Musso

Iubirile croitoresei - María Dueñas

Parasoftin - Sosete exfoliante